UNITATEA ADMINISTRATIV -TERITORIALA COMUNA VARADIA

JUDETUL CARAS-SEVERIN

PREZENTARE LOCALA

Varadia - Comuna in judetul Caras-Severin

    "Situata in vestul judetului Caras-Severin, la frontiera cu R.F. Jugoslavia, pe DJ 573 A, localitatea Varadia, resedinta comunei cu acelasi nume, se afla la o distanta de 76 km de municipiul Resita si 19 km de Oravita, orasul cel mai apropriat. Comuna Varadia se intinde pe o suprafata de 7345 ha, din care 6499 ha reprezinta terenul agricol.

    In componenta acestui teritoriu administrativ se regasesc localitatile Varadia si Mercina.

    Arealul comunei se incadreaza in Depresiunea Oravitei, care reprezinta cea mai sudica unitate joasa de relief de pe rama carpatica din partea de vest a tarii, constituind o regiune deluroasa si de campie axata, in principal, pe bazinul hidrografic al raului Caras, evidentiindu-se urmatoarele unitati de relief:

  • Dealurile cu altitudini cuprinse intre 125-365 m (Dl. Verzisor 362m, Dl. Aranja 305 m, Dl. cu Piatra 273 m, Dl. Acucii 263 m, Dl. Bretiova 224 m, Dl. Mezdraia 195 m, Dl. Maracinii 187 m);
  • Campia subcolinara a Carasului este o campie de terase care incepe la 160-170 m sub Dealurile Oravitei si coboara, in trepte, pana la 90-115 m, terminandu-se deasupra luncii raului printr-o panta domoala, prezentand, in final, un aspect neted, intrerupt de vai largi si putin adanci;
  • Lunca are o latime ce oscileaza intre 20 m in partea de est si 900-2000 m, in partea de vest a teritoriului. Prin regularizarea si indiguirea raului Caras lunca nu mai este expusa inundatiilor din trecut, ea prezentandu-se ca o suprafata cvasiorizontala, propice agriculturii, ca urmare a nivelarii fostelor meandre ale raului si a executarii unei retele gravitationale de canale de desecare. Acestei formatiuni i se adauga si lunca raului Mercina, relativ ingusta, chiar daca la confluenta cu raul Caras are o latime ceva mai mare, cuprinsa intre 100-200 m.

    Din punct de vedere hidrografic teritoriul este amplasat in bazinul raului Caras. Principalele cursuri permanente de apa sunt Carasul cu afluentii sai Cernovat, Mercina si Lisava, existand si o serie de cursuri torentiale ca Varadia, care are un debit oscilant, in functie de precipitatii. Raurile Caras si Mercina au fost regularizate si indiguite, iar raul Cernovat a fost de asemenea indiguit in zona de lunca, in timp ce in zona de deal au fost executate lucrari de arta cu scopul impiedicarii undelor de viitura.

    Climatul este temperat-continental moderat, cu o temperatura medie anuala de 11,50C (Atlas climatologic, 1966), iar valoarea medie multianuala a precipitatiilor este de 680,0 mm (statia Varset, R.F. Jugoslavia ), ea osciland in functie de relief, cu valori mai scazute in zona de lunca si mai ridicate in cea a dealurilor piemontane.

    Arealul comunei este situat in zona padurilor, subzona stejarului.

    In lunci si pe terenurile mai joase predomina Quercus robur (gorun) si Q. frainetto (garnita), iar pe terenurile mai inalte Q. petraea (gorun).

    Nota caracteristica in toate ramasitele de padure o constituie prezenta unor specii termofile, intre care, cu precadere, Tilia tomentosa (tei). Sunt prezente, de asemenea, specii precum Fraxinus excelsior (frasin) si F. ornus (mojdrean), Acer campestre (jugastru) si A. tataricum (artar tataresc), Pirus piraster (par paduret), Cerasus avium (cires), Rosa canina (maces), Prunus spinosa (porumbar).

    Pe unii versanti erodati si pe solurile scheletice sunt prezente specii ca Ailanthus glaudulosa (cenuser), Andropogon ischaemum (barboasa), Poa pratensis (firuta), Fragaria viridis (fragi).

    Pe pajisti se dezvolta asociatii de Agrostis tenuis (iarba campului), Elymus asper (perisor), Andropogon ischaemum (barboasa), Cynosurus cristatus (peptanarita), Festuca pratensis (paius), Xeranthemum annum (plevaita), Setaria glauca (mohor), Rubus caesius (mur), Cirsium arvense (palamida), Cynodon dactylon (pir gros).

    Prin gruparea unitatilor de teren (U.T.) din cartograma alaturata rezulta urmatoarele tipuri dominante de soluri :

           1. Soluri brune argiloiluviale, 1-18 (tipice, pseudogleizate, molice, vertice, pseudo-rendzinice): 25,4%;
           2. Soluri brune luvice, 19-27 (pseudogleizate, vertice): 6,5%,
           3. Soluri brune eumezobazice, 28-30 (gleizate, molice, vertice): 3,1%;
           4. Soluri gleice si pseudogleice, 31-41 (tipice, vertice, molice, mlastinoase, luvice, gleizate, pseudogleizate): 8,0%;
           5. Vertisoluri, 42-54 (gleizate, pseudogleizate): 19,3%;
           6. Litosoluri, 55 (tipice): 1,9%;
           7. Regosoluri, 56-59 (tipice, pseudorendzinice): 6,0%;
           8. Soluri aluviale, 60-70 (gleizate): 18,25,
           9. Soluri erodate si coluvionate, 71-76 (pseudorendzinice, gleizate, pseudogleizate, vertice): 3,5%;
         10. Soluri degradate antropic si ravenate, 77,78 (gleizate): 5,7%;
         11. Asociatii de soluri brune argiloiluviale, soluri brune eumezobazice, soluri aluviale, 701-705 (tipice, pseudogleizate, molice, vertice, gleizate): 2,4%.

    Terenul agricol al comunei se constituie din urmatoarele folosinte: arabil 3576 ha (48,7%),  pasuni 2047 ha (27,9%), fanete 853 ha (11,6%), livezi 23 ha (0,3%) si neproductiv 846 ha (11,5%).

    Referitor la incadrarea in clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinta "arabil", situatia se prezinta astfel: cl. a II-a 1783 ha (24,3%), cl. a III-a 2877 ha (39,2%), cl. a IV-a 1471 ha (20,0%) si cl. a V-a 1214 ha (16,5%).

    Factorii limitativi care greveaza asupra calitatii invelisului de sol sunt reprezentati, in principal, de aciditate (moderata pe 30,0% din suprafata), rezerva scazuta de humus (moderata 29,0%), compactitate (moderata 19,3%), panta terenului (extrem de severa 4,1%, foarte severa 2,4%, severa 10,4%, moderata 8,6%), excesul de umiditate freatica (moderat 23,0%) si excesul de umiditate stagnanta.

    Pentru diminuarea sau eliminarea factorilor limitativi enumerati se vor avea in vedere corectarea aciditatii solului prin actiuni de amendare calcica si prin lucrari de fertilizare radicala, prevenirea si combaterea eroziunii de adancime prin lucrari de consolidare a ogaselor si ravenelor, precum si masuri corespunzatoare pentru combaterea excesului de umiditate prin captarea si evacuarea apelor de origine pluviala si freatica, pe langa care se va urmarii aplicarea riguroasa a normelor agrotehnice pentru toate lucrarile culturale curente. Se recomanda a fi constituite, totodata, perimetre de ameliorare a terenurilor intens degradate prin exces de umiditate, eroziune etc.“ 

Text din volumul „Panoptic al comunelor banatene din perspectiva pedologica“ - Dorin Tarau si Marcel Luca. Editura Marineasa, Timisoara, 2002