A fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918 (n. 18 ianuarie 1882, Vărădia, județul Caraș-Severin – d. 28 februarie 1959).

Urmează la Beiuş gimnaziul greco-catolic (1903-1907), apoi este absolvent al cursurilor de drept canonic al Liceului pontifical din Roma şi tot aici absolvă cursurile de teologie şi filozofie ale Colegiului orăşe­ nesc din Roma.

Reîntors din Roma, a intrat în serviciul Episcopiei Greco-Catolice din Lugoj, unde a funcționat ca „actuar” și „arhivar” până în anul 1913. Din 1913, până în 1915, a funcționat ca profesor de filozofie şi teologie la Seminarul teologic greco-catolic din Lugoj și, apoi, la Școala Normală de Fete. Prin Hotărîrea Consiliului Dirigent este numit în anul 1919 co­ misar al Liceelor de stat româneşti din Caransebeş şi Lugoj, profesor și director al Liceului „Coriolan Brediceanu”. În perioada interbelică a funcționat ca profesor şi direc­ tor la Şcoala Normală de Fete (1920-1933), profesor la Liceul de Fete „Iulia Hașdeu” (1933-1936) şi, din nou ca profesor, la Liceul „Coriolan Brediceanu” (1936-1942).

Desfăşoară o frumoasă activitate culturală,socială şi publicistică. A fost vreme îndelungată preşedintele Societăţii teatrale „Thalia” din Lugoj, fiind în acelaşi timp şi redactorul revistei cu acelaşi nume. De asemenea, începând din anul 1919, a îndeplinit funcţia de redactor al ziarului „Drapelul” pe care l-a condus, din încredinţarea lui V. Branişte, până la încetarea apariţiei sale. În 1920 este numit asesor consistorial, ca o recunoaştere a muncii depuse.

Înzestrat şi cu talent artistic, Victor Bârlea s-a remarcat şi pe plan literar, redactând în anii (1919-1921)binecunoscuta şi apreciata revistă lugojeană „Scorpionul”, dovedindu-se şi un asiduu colaborator la alte publicații: „Banatul”, „Semenicul” (1928–1931), „Luceafărul” (1926) „Primăvara Banatului” (1927–1944). Merită a fi subliniată şi activitatea sa de autor dramatic, în special pentru teatrul de amatori lugojean. Paralel cu preocupările în domeniul cultural-artistic, V. Bârlea s-a remarcat şi pe tărâm social, ca preşedinte al Societăţii sodalilor români „Progresul” şi al Asociaţiei profesorilor secundari din Lugoj. A scris poezii, epigrame şi articole cu conţinut cultural-filozofic, cum ar fi Cuvânt despre Vasile Conta; Etica şi estetica dansului etc.

A sprijinint activitatea „Astrei”, devenind mem­ bru activ, decorat cu ordinul „Coroana României” (1923) și membru activ al Societăţii regale române de geografie (1924), decorat cu „Vulturul României” (1933).

Contribuie la or­ ganizarea adunării naţionale de la Lugoj de la 2 noiembrie 1918, în cuvântarea ţinută pronunţându-se pentru unirea Banatului cu România. La Alba lulia va participa ca delegat titular al Institutului greco-catolic de fete din Lugoj.

Victor Bârlea s-a impus în spațiul bănățean ca poet, epigramist, publicist, redactor, editor, autor dramatic, profesor și animator al vieții culturale și sociale.

În anul 1942, la 1 septembrie iese la pensie, decedând în anul 1959, la 28 februarie.

Surse: https://ro.wikipedia.org/wiki/Victor_B%C3%A2rlea , https://www.meridianultimisoara.ro/2018/12/05/portrete-unioniste/