La Vărădia a existat cetatea dacă Arcidava, care era reşedinţa obişnuită a regelui Burebista. Romanii au construit aici un castru militar, în apropierea căruia s-a dezvoltat şi o aşezare civilă. Cercetările arheologice au scos la iveală din perioada romană o ceramică de factură autohtonă, ceea ce conduce la concluzia că dacii au continuat să locuiască aici şi sub stăpânirea romană.
În urmă cu un secol, bătrânii satului susţineau că în secolul XVI, pe hotarul actual ar fi existat trei sate distincte: unul care se numea Poiana flămândă, un altul care era amplasat pe deal, lângă cimitir şi un al treilea la poalele dealului numit Vele. Cu timpul, cele trei sate s-ar fi unificat, formând Vărădia de astăzi. Aceasta rămâne însă numai o legendă.
Din punct de vedere al istoriei scrise, prima atestare documentară a localităţii datează din 1390. Este menţionată şi în 1453, ca proprietate a lui Petru Deschi (?). În notele lui Marsigli din 1690-1700 apare ca fiind inclusă în districtul Vârşeţ. În recensământul austriac din 1717 apare ca fiind locuită şi cu 180 de case (un număr foarte ridicat pentru acea vreme, fiind una din cele mai mari aşezări).
La începutul perioadei habsburgică a trecut când la judeţul Caraş, când la Severin şi chiar încorporată judeţului Timiş în 1779. Mai târziu a fost ruptă de acest judeţ. Era totodată proprietate a fiscului, care a vândut-o în 1832 lui Teodor Baich. Aproape un secol a aparţinut urmaşilor acestuia.
În 1764, la Vărădia s-a născut Paul Iorgovici Brâncoveanu, descendent al unui refugiat ardelean şi fiu al preotului Marcu. El a studiat mai întâi la şcoala din sat, după care şi-a urmat cariera prin Europa. A fost un cercetător al originii romane a poporului român şi printre primii oameni de cultură din Banat care au scris româneşte folosind alfabetul latin
Biserica ortodoxă a fost construită în 1754, iar cea greco-catolică în 1890.
În perioada interbelică era o comună mare, cu peste 2.200 de locuitori, cu peste 10.000 de jugere de pământ, şcoală, grădiniţă, 2 coruri, 2 fanfare şi casă naţională. De asemenea, în Vărădia funcţionau la acea vreme 2 mori, fabrică de sifon şi o bancă (Banca Vărădiana).
